denumire generala a tuturor tulburarilor de utilizare a cuvintelor vorbite sau scrise, constand fie in alterarea pronuntiei cuvintelor, fie in tulburarea utilizarilor acestora ca simbol.

1. Fragment din sticla subtire pe care se aplica preparatul microscopic. 2. Formatiune anatomica sau embrionara din care se vor dezvolta elemente comune. 3. Sin: lamina.

structura glicoprotidica microfibrilara situata la baza epiteliilor si a numeroase tipuri de celule, cum sunt celulele musculare sau adipocitele.

termen anatomic care defineste fiecare dintre cele doua segmente laterale posterioare ale arcului vertebral, care se intind de la pediculi la apofiza spinoasa si delimiteaza posterior orificiul vertebral.

teorie elaborata de Lamarck care a explicat evolutia fiintelor vii prin influenta variatiilor de mediu asupra comportamentului, apoi asupra morfologiei organismelor.

1. Denumire utilizata in anatomia topografica pentru desemnarea punctului de intersectie a suturii sagitale cu sutura lambdoida, corespunzand la nou-nascut , fontanelei posterioare. 2. Litera din alfabetul grec utilizata drept simbol al unor marimi fizice, indeosebi pentru lungimea de unda si pentru constanta de dezintegrare radioactiva.

gen de protozoar flagelat, parazit in tractul intestinal al omului si al animalelor; provoaca diarei intermitente si malabsorbtie, iar uneori colecistita. Specia parazitara la om: Giardia lamblia.

infectie cu protozoare din genul Lamblia. Sin: giardiaza.